Catedrala Romano-Catolică “Inălțarea Fecioarei Maria”
Catedrala Romano-Catolică
  • Arhitectura – Stil Baroc
  • Perioada – 1751-1779
  • Arhitect – Franz Anton Hillebrandt

CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ „ÎNĂLŢAREA FECIOAREI MARIA” (Basilica Minor)
Este situată pe strada Şirul Canonicilor, în interiorul Parcului Complexului Baroc, spaţiu care adăposteşte şi Palatul Episcopal Romano-Catolic şi se constituie în cel de al patrulea sediu episcopal pentru cultul romano-catolic în arealul orădean. Accesul spre acest lăcaş de cult se poate face fie pe poarta principală a complexului baroc, fie pe poarta ce dă în nava catedralei. Clădirea catedralei este opera arhitectului vienez Franz Anton Hillebrandt, cel care a acceptat propunerea episcopului Paulus Forgács de a o construi. Interesant de semnalat este faptul că, din 1750 şi până în 1 mai 1752, când se pune piatra de temelie, numele arhitectului austriac este omniprezent, însă, din acest moment, el dispare şi este înlocuit de cel al constructorului italian Giovanni Battista Ricca. O soartă tristă plana asupra celor care şi-au legat numele de acest aşezământ de cult, italianul Ricca moare în 1756. Venirea noului episcop, Adam Patachich dă un impuls construcţiei. El aranjează în aşa fel lucrurile încât în paralel cu construcţia Palatului Baroc, acelaşi Franz Anton Hillebrandt, devenit între timp arhitect şef al Curţii Imperiale, catedrala să fie construită sub supravegherea sa de către austriacul Johann Michael Neumann. Din anul 1761 asupra planurilor lui Ricca se revine şi ele sunt înlocuite cu altele, astfel în loc de o bazilică în stilul barocului nord-italian se va edifica o clădire în stil baroc austriac târziu. După mai multe modificări de planuri şi stagnări ale lucrărilor, în vara anului 1779 lucrările i-au sfârşit. Un an mai târziu, pe 25 iunie 1780, are loc sfinţirea lăcaşului de cult.

Aflată într-o superioară stare de conservare, atât interior cât şi exterior, clădirea se distinge prin monumentalitate exterioară şi printr-o inteligentă exploatare a spaţiului interior. Toţi cei care îi calcă pragul şi pătrund în interiorul ei se vor simţi dominaţi de o profundă stare elevaţie mistică, în mare datorată jocului de lumini, umbre şi al celui de culori, dar şi efectului deosebit al altarului. Cromatica deosebită, compoziţia picturală şi acustica angelică sunt cu siguranţă elemente ce susţin o profundă atractivitate a Bazilicii Minor.

Catedrala are o orgă, funcţională şi azi, ce datează din anul 1780. Ceea ce este şi mai important este faptul că, aceasta a fost donată catedralei de către de împărăteasa habsburgică Maria Tereza.
Printre obiectele preţioase pe care le adăposteşte aminitim: pietrele tombale în stil gotic şi renascentist aparţinând vechii catedrale din Cetatea Oradea, precum şi herma cu moaştele Sfântului Ladislau I – Taumaturgul.
desen-catedrala-muzeu