Complexul greco-catolic
Complexul greco-catolic
  • Arhitectura – Neoromânesc
  • Perioada – 1913-1928
  • Arhitect -

Actualmente constructia localizata în Parcul Traian la numarul 20 adaposteste Institutul Teologic Universitar al Bisericii Române Unita cu Roma si Internatul Liceului Greco – Catolic. Cladirea care se dezvaluie astazi vederi noastre este rezultatul mai multor etape constructive. Prima etapa se deschide imediat dupa demolarea vechii manastiri iezuite, ordin calugaresc desfiintat de Coroana Habsburgica, ce fusese situata pe acest teren din proximitatea malului Crisului Repede, respectiv în anul 1846.

Episcopul unit al acelei perioade, Vasile Erdeli, este ctitorul seminarului. La acea vreme constructia era mult mai mica si simpla, fiind formata doar dintr-un corp de cladire. O a doua etapa se demareaza în anul 1913, an în care se edifica aripa cladirii ce da spre curte. Ultima etapa, cea care se extinde de-a lungul anilor 1925 – 1928, este cea mai masiva si importanta. Acum înfatisarea constructiei se modifica radical. În aceasta actiune de „schimbare la fata”, se „reconstruieste” si se modifica fundamental întreaga cladire. Are loc o operatiune de supraetajare si se transforma fatada, ea luând înfatisarea data de stilul neoromânesc (neobrâncovenesc).

Abonatul la acest gen de lucrari, pare a fi, arhitectul Sallerbeck Anton. În urma trecerii în material a viziunilor sale scriptice a rezultat o eleganta si, pentru zona noastra de referinta, inedita abordare arhitectural – stilistica. Fatada principala este împartita în trei elemente majore: un corp central, ce se ridica deasupra intrarii principale, si doua pavilioane laterale divizate în doua axe. Pe fatada principala tendinta de monumentalizare si actualizare a unor mai vechi solutii arhitecturale este evidenta. Pot fi admirate logii si pridvoare, ancadramente încheiate trilobat la ferestre si usi, foisoare si brâie. Curbiliniul si rectiliniul, intrândurile si iesirile înafara zidului dau iluzia unui spatiul ondulatoriu perfect armonic.

Bogatia în lacase de cult a orasului de pe malurile Crisului Repede ne obliga sa mai alocam spatiu tipografic acestui tip de asezaminte. Monumentalitatea, arhitectura, ori si numai importanta lor în viata comunitatii locale, dar si oamenii care le-au valorizat, discutând aici despre oamenii care, cum spun taranii, „sfintesc locul”, le fac demne de istorie si vizitat. Printre edificiile arhitecturale ecleziastice cu o veche istorie în spate, mai recent, s-au insinuat în viata comunitatilor religioase locale si edificii de cult mai noi, dar care prin solutiile arhitecturale, ori prin decoratia lor pot fi declarate oricând ca puncte de atractie pentru turistii amatori de cultura si spiritualitate.