harta-poza-micaDespre Oradea, pe scurt

Oradea, municipiul reşedinţă de judeţ al Bihorului, este unul dintre importantele centre economice, sociale şi culturale din NV României, păstrându-şi aceste caracteristici de-a lungul istoriei. Oraşul este amplasat între dealurile care despart şi unifică într-un armonios mod Câmpia Crişanei şi terminaţiile cu aspect deluros ale Munţilor Apuseni.

Situat pe malurile râului Crişul Repede, râu care desparte oraşul în aproape două jumătăţi egale, el este poarta de legătură cu lumea central-europeană şi vest-europeană. În funcţie de principalele puncte cardinale, oraşul se află în extremitatea nord-vestică a României, la intersecţia paralelei de 47°03′ latitudine nordică cu meridianul de 21°55′ longitudine estică. Aflat la aproximativ 10 km de Borş, cel mai mare punct de frontiera la graniţa de vest, municipiul Oradea se află pe locul al zecelea ca mărime între oraşele României. Mai exact, el se întinde pe o suprafaţă de suprafaţă:11.556 ha.

relief-poza-micaRelieful

Oraşul se află la o altitudine de 126 m deasupra nivelului mării, în zona de deschidere a văii Crişului Repede spre arealul câmpiei joase, într-o zonă de contact între prelungirile Munţilor Apuseni şi extinsa Câmpie Banato-Crişană. Se afirmă ca zonă de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei şi Dealurile Gepişului), către cel de câmpie panonică.

 

clima-poza-micaClima

Topoclimatul oraşului este determinat de persistenţa acţiunii vânturilor de Vest. Avem de-a face aşadar cu o climă temperat-continentală cu influenţe oceanice. Temperatura medie multianuală este de 10,4˚ C. Pentru luna iulie media este de aproximativ 21 C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de -1,4 C. Precipitaţiile sunt relativ bogate, înregistrându-se o medie anuală de aproximativ 585,4 mm. Ele sunt repartizate în mod variabil pe întreg parcursul anului, neputându-se delimita tranşant arii temporale de maxim sau de minim al precipitaţiilor.

Hidrografia

Teritoriul oraşului este cuprins în bazinul hidrografic al Crişului Repede, cu o bogată reţea de râuri şi pâraie, afluenţi, ce se concentrează în arealul său hidrografic.
Acesta străbate oraşul chiar prin centru, creând o luncă în centrul istoric şi conferind o atracţie întregii zone. Prin municipiul Oradea mai trece şi pârâul termal Peţa, precum şi pârâurile Paris, Sălbatic, Adona, toţi afluenţi ai Crişului Repede.

Vegetaţia

Vegetaţia aparţine zonei pădurilor de foioase, etajului dominat de stejar(Quercus robur) şi fag (Fagus sylvatica), însă în arealul de luncă aferent Crişului Repede găsim vegetaţie arborescentă specific hidro şi higrofilă, precum: răchită (Salix alba), salcie (Salix L.), plop (Populus nigra, Populus alba, Populus tremula) şi arin (Alnus glutinosa). Vegetaţia erbacee este dominată de poace.
Pomii fructiferi se întâlnesc atât în vatra oraşului cât, dar şi în aria limitrofă, Oradea având o serioasă tradiţie horticolă şi viticolă graţiei prezenţei pantelor cu expoziţiei solară sudică şi vestică.

fauna-poza-micaFauna

Este şi ea specifică întrepătrunderii dintre regiunea de câmpie şi cea de deal. Astfel, chiar şi pe raza municipiului Oradea, în zone precum Pepiniera Dendrologică nr. 2, Pădurea Podgoria, lunca Crişului, Staţia de Decantare, vor putea fi admirate specii de rozătoare ca iepurele de câmp (Lepus Europaeus), păsări precum potârnichea (Perdix perdix), fazanul (Phasianus colchicus), pescăruşul (Larus argentatus), lebede (Cygnus Cygnus), egrete (Egretta garzetta), cormorani (Phalacrocorax carbo), cocori (Grus grus), berze (Ciconia sarmatyca), raţe sălbatice (Anatinae) sau păsări răpitoare precum şoimi (Falco vespertinus sau vânturel de seară), bufniţe (Buho buho).
Ihtiofauna prezentă în Crişul Repede este dominată de: clean (Leuciscus Leuciscus), scobar (Chondrostoma Nasus), caras (Carassius Carassius), boarca (Rhodeus sericeus amarus), roşioară (Scardinius erythrophthalmus) şi ştiucă (Esox Lucius).

populatie-.poza-micaPopulaţia

Oradea zilelor noastre este „casa” unei populaţii eterogene din punct de vedere etnic şi confesional. Această eterogenitate este un enorm câştig istoric, dar şi o dovadă a unei convieţuiri paşnice şi creatoare între cele două etnii majoritare: românii şi maghiarii.
Conform statisticilor rezultate în urma recensământului din 2011, în municipiul de pe malurile Crişului Repede locuiesc 183.123 de locuitori.
Din punct de vedere etnic se înregistrează următoarea realitate: români 133.199 (70,4%), maghiari 46.444 (27,5%), romi 773 (1,2%), germani 188 (0,3%), slovaci 477 (0,2%), iar restul este ocupat de alte etnii conlocuitoare (evrei, ucraineni, bulgari, ruşi, sârbi, cehi, turci, aromâni, chinezi).
Din punctul de vedere al confesiunii, al adeziunii la credinţă, statisticile ne arată
următoarele cifre şi procentaje: ortodocşi 109.585 (59,84%), romano-catolici 17.181 (9,38%), greco-catolici 6178 (3,37%), reformaţi 26.124 (14,26%), baptişti 6813 (3,72%), penticostali 9229 (5,03), adventişti de ziua a şaptea 566 (0,3%), creştini după Evanghelie 199 (0,09%), evanghelici 115 (0,05%), musulmani 132 (0,06%), mozaici 174 (0,08%), alte religii 987 (1,94%).